Consideratii asupra
Standardului ISO 31000:2018
privind Managementul Riscurilor

Acest articol prezinta unele consideratii privind Standardul ISO 31000:2018, standard ce acopera toate formele de risc, incluzand Siguranta, Securitatea si Mediul Inconjurator.

ISO 31000:2018 pune in comun elemente, metode si principii de abordare si management a riscurilor, inlocuind in acelasi timp un numar de standarde internationale similare.  

Multe organizatii prefera sa aloce timp in dezbateri privind modalitatile de abordare a managementului riscului la nivel organizational in timp ce organizatiile de success au dezvoltat metode si au identificat riscurile majore ce pot sa le afecteze rezultatele, utilizand practici care sa le creasca sansa de success. Aceste organizatii, care s-au angajat deja in dezvoltarea unei forme de management a riscurilor sunt mai deschise in adoptarea unor standarde (ISO 9001:2015 – Managementul Calitatii ; ISO 14001:2004 – Managementul Mediului  (Protectia Mediului) …etc. ) cunoscand ca, adoptarea unor Standarde Internationale (totala sau partiala) poate sa le ajute sa faca un management mai bun al riscurilor, maximizand oportunitatile si minimizand pierderile.

Managementul eficace al riscurilor este o combinatie de cultura organizationala si de  procese si structuri directionate catre atingerea obiectivelor, limitand pierderile. Fiind o abordare relativ noua, Standardul ISO 31000:2009, actualizat in anul 2018, se doreste a fi o abordare de top, care se refera la toate formele de risc, fiind insotit de standardele ISO 31100:2013 – Cod de indrumare pentru implementarea standardului SR ISO31000, standardul SR EN 31010:2010 – Managementul Riscului / Tehnici de evaluare a riscului si  SR Ghid ISO 73:2010 – Managementul riscului / Vocabular.  Cu certitudine, viziunea AS/NZS Joint Technical Committee OB/7 – Risk Management  este ca, odata lansat, Standardul ISO 31000 si Ghidul 73 vor starta o multitudine de revizuiri si propuneri de  imbunatatire in abordarea tuturor tipurilor de riscuri, existand posibilitatea revizuirii acestora, ceea ce s-a si intamplat in anul 2018.

Organizaţiile de toate tipurile şi dimensiunile se confruntă cu o serie de riscuri care pot afecta realizarea obiectivelor. Obiectivele organizationale se refera la o serie de activităţi, de la iniţiative strategice la operaţiuni, procese şi proiecte ale organizatiei, reflectate în termeni   sociali, de mediu, de siguranţă tehnologica, de securitate şi rezultate financiare, comerciale şi măsuri economice, precum şi impactul social, cultural, politic şi reputaţia.

Modalitatea in care standardul ISO 31000:2018 poate afecta Managementul Riscurilor la nivel Organizational ( ERM - Enterprise Risk Management) depinde de metodologia utilizata in dezvoltarea programului actual de management al riscurilor la nivelul organizatiei. Standardul ISO 31000:2018 contine 11 principii cheie care abordeaza procesul de management al riscurilor ca si  proces fundamental al organizatiei, principii pe care nu le vom aborda si nici dezbate aici. Aceste principii creaza o viziune buna asupra riscurilor care pot afecta organizatia si asigura un fundament solid pentru programul curent de management al riscurilor din cadrul organizatiei.

Daca procesele de gestionare a riscurilor fac parte integrantă a proceselor organizaţionale şi de luare a deciziilor, se elimina posibilitatile ca managerii de linie sa ignore riscurile (sau sa fie necesar sa se plateasca suplimentar pentru Planul de Management al Riscurilor, Planul de Raspuns la Risc sau Monitorizarea Riscurilor).

Trebuie inteles faptul ca managementul riscului este un proces continuu şi activ, pentru care trebuie folosita o abordare sistematică, structurată şi în timp util şi nu doar un exerciţiu o dată la citiva ani, din care sa rezulte o documentatie care poate fi lăsata pe un raft pentru a aduna praf.

Scopul evaluării riscurilor este de a furniza informaţii bazate pe probe şi de analiză in vederea fundamentarii deciziilor privind modul de a trata anumite riscuri şi pentru a selecta anumite opţiuni. Cadrul lucrativ in care se face managementul riscurilor furnizeaza politicile, procedurile si aranjamentele organizaţionale care vor contine managementul riscurilor în întreaga organizaţie, la toate nivelurile. Ca parte a acestui cadru, fiecare organizaţie ar trebui să aibă o politică sau o strategie pentru a decide când şi modul în care riscurile ar trebui să fie evaluate.