Back to News
FinanțareArticle in Romanian

PPNR înlocuiește PNRR

În timp ce România se chinuie să închidă PNRR până pe 31 august, aproape nimeni nu privește întrebarea mai importantă: ce vine după. Răspunsul are un nume pe care puțini îl cunosc - și va modela deceniul următor mai...

Ing. Marius Găitan, PMP, PMI-PBA

Romanian Construction Governance Forum (RCGF)

5 min read

În timp ce România se chinuie să închidă PNRR până pe 31 august, aproape nimeni nu privește întrebarea mai importantă: ce vine după. Răspunsul are un nume pe care puțini îl cunosc - și va modela deceniul următor mai mult decât a făcut-o PNRR pe cel trecut.

În timp ce România aleargă să închidă PNRR până pe 31 august - cu mii de proiecte încă neterminate - aproape nimeni nu se uită la întrebarea care contează cu adevărat: ce vine după.

Răspunsul are un nume pe care puțini îl cunosc încă: PPNR. Iar el va modela următorul deceniu mai mult decât a modelat PNRR ultimii ani.

Ce este PPNR

PPNR - Planul de Parteneriat Național și Regional - este instrumentul care înlocuiește PNRR și fondurile clasice de coeziune pentru perioada 2028-2034. Este documentul strategic prin care România va stabili, împreună cu Comisia Europeană, cum vor fi prioritizate și utilizate fondurile europene în perioada 2028-2034. Conceptul corespunde modelului european National and Regional Partnership Plans (NRPP).

Dar nu e doar „un nou PNRR". Este o consolidare. Topește într-un singur plan pe țară ceea ce astăzi sunt fonduri gestionate separat: politica de coeziune, agricultura, dezvoltarea rurală, competitivitate, inovare și digitalizare, infrastructură și tranziție verde, migrația, securitatea internă și o parte din dimensiunea socială, investiții naționale și, posibil, contribuții private. Pe scurt, PPNR este succesorul conceptual al actualelor programe separate de finanțare și va reuni într-un cadru comun mai multe politici și surse de finanțare europene.

Prin urmare, PPNR nu este doar „următorul PNRR”. Este o structură mult mai largă, care reunește actualele programe regionale, programele naționale, fondurile agricole și o parte dintre fondurile pentru afaceri interne. Logica este trecerea de la mai multe programe și documente distincte la un plan strategic unic la nivelul fiecărui stat membru, negociat cu Comisia Europeană.

La nivelul întregii Uniuni, aproape jumătate din bugetul european - circa 780 de miliarde de euro - urmează să curgă printr-un singur astfel de plan, pentru fiecare stat membru.

Cât înseamnă pentru România

Pentru România, alocarea propusă este de aproximativ 60,2 miliarde de euro - mai mult decât în perioada actuală și a șasea ca mărime din Uniune, la care s-ar putea adăuga un fond de competitivitate de circa 10 miliarde de euro, precum și cofinanțare națională și investiții private.

PPNR ar putea influența direct finanțarea pentru

infrastructură rutieră, feroviară și edilitară;

dezvoltare regională și urbană;

eficiență energetică și energie regenerabilă;

digitalizarea administrației și a companiilor;

competitivitatea IMM-urilor;

educație, competențe și ocupare;

agricultură și dezvoltare rurală;

proiecte de construcții și infrastructură publică.

Pentru un beneficiar sau pentru un consultant de proiect, PPNR va deveni cadrul de referință pentru identificarea priorităților, eligibilității și viitoarelor apeluri de finanțare.

Din ceea ce se discută la nivel european, suma s-ar împărți aproximativ între 32 de miliarde pentru politica de coeziune, 16,5 miliarde pentru agricultură și restul pentru alte componente.

Este o cifră care poate defini un deceniu.

Adevărata schimbare nu e suma. E logica.

Și aici e cheia. Noutatea nu sunt banii. Este felul în care îi obții.

La fel ca PNRR, PPNR e construit pe performanță: finanțarea depinde de atingerea unor jaloane și de implementarea unor reforme, stabilite în prealabil cu Bruxelles-ul. Se trece de la „bani alocați după criterii geografice" la „bani eliberați în funcție de rezultate".

Mai predictibil - dar numai dacă livrezi. Iar livrarea, exact cum ne învață PNRR chiar acum, este fix locul în care România se poticnește.

Simetria incomodă

Aici e partea pe care e cinstit să o numim.

Închidem PNRR în criză - mii de proiecte alergând un termen, penalizări la orizont, bani în pericol. Iar aceeași logică - jaloane, termene, reforme, corecții - este logica PPNR. Doar că mai mare și mai largă.

Dacă ne chinuim să absorbim aproximativ 20 de miliarde din PNRR, ce ne va cere absorbția a 60 de miliarde pe aceleași reguli?

Lecția felului în care se termină PNRR este avertismentul pentru felul în care începe PPNR.

Să-i folosim, sau doar să-i contabilizăm

Specialiștii o spun fără menajamente: diferența nu o va face suma, ci felul în care România își construiește planul.

Dacă banii vor fi concentrați într-o strategie care schimbă infrastructura, agricultura și competitivitatea - sau împrăștiați pe proiecte disparate. Dacă îi vom folosi, sau doar îi vom contabiliza.

Iar asta se decide acum, în faza de programare. Planul trebuie transmis Comisiei în a doua jumătate a lui 2027, după ce intră în vigoare regulamentul european.

De ce contează capacitatea, nu doar banii

Pentru că 60 de miliarde nu construiesc nimic singure.

Construiesc doar dacă există capacitatea de a le absorbi: priorități clare, proiecte solide și profesioniștii care să le conducă. Blocajul PNRR nu au fost niciodată banii. A fost capacitatea de a transforma banii în proiecte finalizate, recepționate, conforme.

PPNR ridică miza exact pe această capacitate. Iar capacitatea nu se improvizează în 2028. Se construiește de pe acum.

Concluzie: banii vor veni. Dacă vor construi ceva, depinde de noi.

PPNR e încă în construcție - regulamentul nu e final, planul nu e scris, cifrele sunt propuneri aflate în negociere. Dar direcția e clară, iar ceasul a pornit.

PNRR se termină. PPNR vine - mai mare, mai larg și clădit pe exact testul pe care îl picăm chiar acum. Si vine exact dupa ce am aprobat CATUC. Leaga acum cele doua: PPNR si CATUC.

Singura întrebare care contează este dacă, de data aceasta, vom fi pregătiți pentru el.

Pentru că banii vor veni. Dacă vor construi ceva sau se vor scurge printre degete depinde, în întregime, de noi.


Material RCGF, raportat la propunerea Comisiei Europene privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 și Planul de Parteneriat Național și Regional (PPNR). Alocările și structura descrise sunt propuneri aflate în negociere; planul urmează a fi transmis Comisiei în a doua parte a anului 2027, după intrarea în vigoare a regulamentului. Cifrele pot suferi modificări până la aprobarea finală.

Tags:
CATUCconstrucțiiRomâniaPPNRPNRR