Achiziții Publice in Construcții SEAP

Arhitect de Decizie

Acest articol prezenta cum este fi folosit conceptul de „arhitectură a deciziei” în achiziții publice.

Un arhitect de decizie este persoana sau instituția care proiectează modul în care sunt prezentate opțiunile astfel încât să influențeze alegerile oamenilor.

Un exemplu relevant pentru Achizitii Publice pentru construcții

Într-o procedură de achiziție publică:

• modul în care sunt formulate criteriile de evaluare

• modul în care sunt structurate loturile

• modul în care sunt definite cerințele tehnice

influențează tipul de ofertanți și soluțiile propuse.

Prin urmare, autoritatea contractantă devine arhitectul deciziei pieței.

În proiectele de construcții finanțate public, autoritatea contractantă (beneficiarul, în sensul HG 1/2018) este, în multe situații, arhitectul deciziei. Modul în care aceasta proiectează procedura de achiziție și documentația influențează decisiv rezultatul: ce tip de ofertanți participă, ce soluții tehnice se propun și chiar nivelul prețurilor.

1. Arhitectura deciziei în documentația de atribuire

Autoritatea contractantă „proiectează” decizia pieței prin modul în care redactează documentația.

Exemple de elemente care influențează decizia ofertanților:

• Cerințe de calificare

  • experiență similară

  • cifra de afaceri

  • personal cheie

• Cerințe tehnice

  • soluții tehnologice permise

  • standarde de performanță

  • materiale acceptate

• Structura contractului

  • tipul contractului (FIDIC, proiectare-execuție etc.)

  • alocarea riscurilor

  • mecanismele de plată

Prin aceste elemente, autoritatea determină indirect cine poate participa și ce soluții sunt probabile.

2. Arhitectura deciziei prin criteriile de evaluare

Criteriile de evaluare sunt unul dintre cele mai puternice instrumente de arhitectură a deciziei (Achiziții Publice in Construcții SEAP)

Exemplu simplificat:

Criteriu	Pondere
Preț	40%
Calitatea soluției tehnice	30%
Durata de execuție	20%
Experiența echipei	10%

Dacă ponderea prețului este foarte mare, piața va propune:

• soluții minime

• optimizare pe cost

Dacă ponderea calității tehnice crește, ofertanții vor investi mai mult în:

• inovare

• tehnologii

• expertiză.

3. Arhitectura deciziei prin structura contractului

Tipul contractului influențează comportamentul contractorilor.

Exemple:

Contract proiectare + execuție

→ contractorul optimizează soluția tehnică pentru cost și timp.

Contract proiectare separată de execuție

→ responsabilitatea tehnică rămâne mai mult la proiectant.

Contract cu preț fix

→ contractorul minimizează riscurile și costurile.

Contract cu ajustare de preț

→ ofertanții acceptă mai ușor volatilitatea pieței.

4. Arhitectura deciziei în managementul proiectului

În faza de implementare, arhitectura deciziei apare și în:

• modul de raportare

• indicatorii de performanță

• structura ședințelor de progres

• sistemul de penalități și bonusuri.

Exemplu:

Dacă indicatorii principali sunt:

• termenul

• respectarea bugetului

echipa va prioritiza rapiditatea și costul.

Dacă se introduc indicatori pentru:

• calitate

• sustenabilitate

• durabilitate

deciziile tehnice se vor schimba.

Concluzie

În proiectele de construcții publice:

Autoritatea contractantă nu doar organizează o procedură,ci proiectează sistemul de decizie al pieței.

De aceea:

• modul de formulare al cerințelor

• criteriile de evaluare

• structura contractului

formează „arhitectura deciziei”.

Nu câștigă oferta cea mai bună, ci oferta cea mai bine scrisă pentru sistemul de evaluare

Eng. Marius Gaitan, PMP, PMI-PBA